VIDEO Boala cronică de rinichi intr-o abordare multidisciplinară. Factori de risc, simptome și tratament

Boala cronica de rinichi este o afectiune cronica severa a rinichilor, cu o mortalitate foarte mare in populatie. Aproximativ doua milioane de romani au boala cronica de rinichi. Dr. Sotila Gianina, medic specialist nefrolog Dr. Pilici Alina, medic specialist diabet si boli de nutritie, Dr. Galian Elena, medic specialist cardiolog, de la Hyperclinica MedLife Constanta, prezinta factorii de risc care pot declansa boala cronica de rinichi si solutiile eficiente de tratament.

Ce este boala cronica de rinichi?

Dr. Sotila Gianina: Boala cronica de rinichi reprezinta o afectiune cronica severa a rinichilor, o afectare cronica, de peste trei luni, cu o distrugere a celulelor renale si o pierdere a functiei renale. Are o mortalitate foarte mare in populatie si aproximativ doua milioane de romani au boala cronica de rinichi.


Cand este recomandat sa ne adresam medicului nefrolog?


Dr. Sotila Gianina
: Pacientii sunt trimisi catre nefrolog atunci cand la un examen de rutina medicul de familie constata ca pacientul are analize modificate si anume: creatinina serica, ureea serica. La sumarul de urina apar modificari:

- hematuria, prezenta sangelui in urina,
- proteinuria, prezenta proteinelor in urina

O proteinurie poate sa ne releve fie o nefropatie diabetica sau o nefroangioscleroza, deja un stadiu sever, fie o boala glomerulara primitiva a rinichiului.

De asemenea, pacientul merge la nefrolog trimis de catre medicul de familie, atunci cand apare o hipertensiune severa la un pacient anterior bine controlat cu medicatia antihipertensiva, ceea ce inseamna ca s-a adaugat ceva. Multi oameni nu stiu ca rinichiul este organul care controleaza tensiunea arteriala prin intermediul unui hormon secretat numit renina. Tensiunea este atat cauza de boala cronica de rinichi, cat si efect, o consecinta a bolii cronice de rinichi.

La fel, o anemie poate fi semnul unei boli cronice de rinichi. De ce? Fiindca la nivelul rinichilor se secreta un hormon – eritropoietina – care stimuleaza celulele de la nivelul maduvei spinarii.

Care sunt factorii de risc pentru boala cronica de rinichi?

Dr. Sotila Gianina: Sunt doua categorii de factori: factori modificabili si factori nemodificabili.

Dintre factorii nemodificabili:

  • Factorii genetici, exista o serie de afectiuni renale cu predispozitie genetica, cum e boala polichistica autosomal dominanta.
  • Sexul: sexul masculin este mai predispus sa dezvolte boala cronica de rinichi.
  • Varsta: persoanele peste 65 de ani au un risc de peste 20% de a dezvolta boala cronica de rinichi.
  • Greutatea mica la nastere: multi nu stiu ca persoanele care au o greutate mica la nastere, care sunt prematuri, se nasc deja cu un bagaj nefronic, deci celulele renale sunt mai scazute decat restul populatiei si au o predispozitie mai mare de a dezvolta boli renale.

Factori modificabili:

  • Sedentarismul,
  • Fumatul,
  • Dieta hiposodata – maxim doua grame de sare pe zi,
  • Dieta hipoproteica – cu mai putine proteine animale,
  • Dieta hipoglucidica – doar cu 200 de grame de hidrocarbonate,
  • Controlul glicemiei – o hemoglobina glicozilata sub 7%,
  • Controlul proteinuriei – prezenta proteinuriei in urina prin medicamentele specifice,
  • Controlul dislipidemiei, adica cresterea grasimilor in sange,
  • Controlul complicatiilor,
  • Controlul anemiei,
  • Controlul acidozei metabolice – care apare in boala cronica de rinichi.

Care sunt factorii de risc pentru diabetul zaharat?

Dr. Pilici Alina: Intrucat diabetul zaharat este o boala care nu doare, este o boala silentioasa, este foarte important screening-ul pentru diabetul zaharat si aici putem include pacientii care sunt supraponderali sau pacientii obezi asimptomatici, dar care prezinta o serie de factori de risc cum ar fi:

  • istoricul familial de diabet zaharat de tip II la rudele de grad I – parinti, frati, surori, bunici,
  • un indice de masa corporala mai mare de 25 de kilograme pe metru patrat,
  • sedentarismul,
  • varsta de peste 45 de ani,
  • hipertensiunea arteriala cu valoare mai mare de 140 cu 90 mm coloana de mercur,
  • antecendente de boli cardiovasculare,
  • antecendente de boli endocrine,
  • glicemia bazala modificata, adica cu o valoare cuprinsa intre 120 si 126

Intrucat diabetul zaharat da complicatii atat macrovasculare, cat si microvasculare, este important sa monitorizam tensiunea arteriala, iar daca sunt modificari, sa trimitem catre medicul cardiolog. La fel, daca sunt modificari la nivelul functiei renale, sa trimitem catre medicul nefrolog.

Ce este nefroangioscleroza hipertensiva?

Dr. Galian Elena: Hipertensiunea arteriala este un important factor de risc cardiovascular si a doua cauza, ca si frecventa, de boala renala cronica.

Nefroangioscleroza hipertensiva reprezinta, practic, complicatia hipertensiunii arteriale la nivelul rinichiului. Hipertensiunea arteriala are ca si principale complicatii afectiuni la nivelul organelor tinta, si anume: la nivelul cordului, la nivelul vaselor de sange, la nivelul creierului si la nivelul renal. Prin aceasta nefroangioscleroza se poate ajunge, in final, la boala renala cronica.

Care este tratamentul?

Dr. Galian Elena: Avand in vedere ca bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces in cazul pacientilor cu boala cronica de rinichi, este important, in primul rand, adresarea unui pacient cu boala cronica de rinichi spre cardiologie pentru evaluare.

Aceasta presupune o electrocardiograma, apoi ecografie cardiaca si, bineinteles, investigatiile si analizele de laborator.

Este important ca un pacient cu boala cardiaca – boala cardiaca ischemica sau hipertensiva – care are si afectare renala, sa primeasca medicamente din clasa blocantilor sistemului renina-angiotensina, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sau sartan. Este obligatoriu ca in tratamentele lor sa se gaseasca asa ceva pentru ca ele sunt medicamente antihipertensive – s-a demonstrat ca au efect de incetinire sau chiar stopare a progresiei afectiunii renale, plus medicatia specifica pe care o prescrie nefrologul.

Articole similare:

  1. Hepatita C – cum se transmite, testare, prevenire, factori de risc si tratament
  2. vitMATINA Matreata – cauze, factori de risc si tratament. Cum functioneaza samponul antimatreata?
  3. Infarctul miocardic si cardiopatia ischemica- simptome, factori de risc, solutii medicale. Dr. Lacramioara Petrescu, medic specialist in cardiologie, a discutat online cu cititorii MedLive.ro
  4. Pietrele la rinichi: cauze, simptome si prevenire
  5. Cum recunoastem boala Lyme. Cauze, simptome, tratament

Tags: , , , , ,

2 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de Florin
    Publicat la data de 17.8.2017, ora 5:18 pm

    Cel mai bun tratament pentru bolile renale este alergarea. Nu sprint, ci de anduranță: semimaraton – maraton. O spun din proprie experiență. E puțin probabil să se formeze calculi în rinichii unui om care aleargă zilnic 5 -15 km și în week -end 25 -35 km. 3-4 litri de apă + electroliți se beau pe zi din necesitate. Și celor bolnavi de inimă le recomand alergarea. Alergați fără frică! Cu o moarte suntem toți datori și e mult mai ok să decedezi într-un concurs sau la antrenament decât văicărindu-te într-un spital.

  2. Comentariu scris de Claudia M.
    Publicat la data de 17.8.2017, ora 6:41 pm

    Felicitari pentru materialul realizat. As dori sa fac o mica rectificare conform ghidurilor. Glicemia bazala modificata (sau intr-un termen ” mai comun” prediabet) este cuprinsa intre valorile 100- 126 mg/dl, nu 120- 126 mg/dl (cum este mentionat in articolul HN.)



Lasa un comentariu


Do NOT fill this !