Guta – factorii de risc, evolutia bolii, cand trebuie sa mergeti la medic si care este tratamentul

Guta este un tip de artrita cu microcristale, care apar ca urmare a depunerii cristalelor de acid uric la nivelul tesuturilor, inclusiv la nivelul articulatiilor, provocand inflamatie si durere locala. Boala a cunoscut in ultimele decenii o crestere a prevalentei si incidentei la nivel global. De asemenea medicii se confrunta in prezent cu forme mult mai complexe, la varste avansate, cu multiple comorbiditati ( insuficienta renala, hipertensiune, sindrom metabolic si diabet, insuficienta cardiaca), forme refractare la tratamentele obisnuite.

Desi guta este o boala cu o istorie lunga, descrisa pentru prima data de vechii egipteni si ulterior de Hipocrate, relatia dintre boala si acidul uric a fost demonstrata abia in secolul XIX de Sir Alfred Baring Garrod.

Ce este acidul uric? El este rezultatul metabolizarii alimentelor pe care le consumam si a degradarii celulare. Cauzele cresterii acidului uric sunt productia crescuta, eliminarea renala scazuta sau o combinatie a acestor doua mecanisme. Aparitia gutei este influentata de:

  • factori genetici
  • sex – barbatii fac mai frecvent guta decat femeile
  • varsta – riscul creste dupa varsta de 65 de ani
  • rasa
  • alimentatie.

Productia crescuta de acid uric are la baza cauze dobandite in cursul vietii - diete bogate in purine, ingestia de alimente bogate in fructoza, consumul de alcool. Unele boli hematologice limfo si mieloproliferative, anemia hemolitica, psoriazisul caracterizate printr-o degradare celulara accentuata, se asociaza cu hiperuricemie si guta. Mutatiile unor enzime implicate in metabolismul purinelor ( deficitul de hipoxantin-guanin fosforiboziltransferaza sau activitatea crescuta a fosforibozilpirofosfat sintetaza) sunt cauze genetice cunoscute insa din fericire rare ale hiperuricemie si gutei.

Eliminarea acidului uric din organism se face in mare parte prin eliminare renala, aceasta implicand mai multe procerse: filtrarea glomerulara, ulterior reabsorbtia tubulara proximala, secretia si in final o noua reabsorbtie postsecretorie.

Cercetarile din ultimele doua decenii au dus la identificarea unor factori genetici favorizanti pentru guta in populatia generala cu posibile implicatii terapeutice. Printre ei se numara polimorfismul genelor care se ocupa de sinteza transportorilor de urati de la nivelul tubilor renali proximali. Aceste proteine transportatoare sunt adevarate pompe de urati, fiind implicate in eliminarea renala a acidului uric. Dintre ele, ABCG2 ( ATP-binding cassette transporter isoforma G2) , varianta Q141K care duce la o scadere de 2 ori a efluxului de urat si la acumularea acestuia intracelulara, poate reprezenta o noua tinta terapeutica. Al doilea locus legat de riscul de guta corespunde genei clonate in 2002, care codifica URAT1– unul dintre mecanismele esentiale de reabsorbtie a acidului uric. Al treilea locus legat de guta codifica NPT1 (sodium phosphate transport protein 1), proteina implicata in secretia tubulara a acidului uric. Spre deosebire de ceilalti transportori renali asociati cu riscul crescut de guta, GLUT9 ( glucose transporter 9) cunoscut si ca SLC2A9 (solute carrier 2A9) este asociat cu cresterea eliminarii renale a acidului uric, prin scaderea reabsorbtiei tubulare si scaderea riscului de guta.

Trebuie sa retinem insa ca nu toti pacientii cu hiperuricemie ( acid uric crescut in sange) fac guta.

Factorii de risc sunt:

  • excesul ponderal si obezitatea,
  • hipertensiunea,
  • consumul de alcool ( in special berea prin continutul crescut in guanozina, substanta care ulterior este metabolizata in acid uric ),
  • anumite medicamente,
  • dieta bogata in carne.

Consumul de alcool este cel mai cunoscut factor de risc pentru guta, el crescand nivelul de acid uric atat prin productie crescuta, cat si printr-o eliminare scazuta.

Exista trei perioade de evolutie a bolii :

  1. perioada de hiperuricemie asimptomatica cand are loc depunerea cristalelor de acid uric la nivel tisular, este extrem de importanta si exista voci in lumea medicala care sustin inceperea tratamentului din acest moment, mai ales in cazul pacientilor care asociaza si alti factori de risc ai aterosclerozei. Studii recente au arata ca hiperuricemia este un factor de risc independent pentru ateroscleroza subclinica chiar si la adultii tineri. Majoritatea studiilor epidemiologice au demonstrat o asociere intre hiperuricemie si boala coronariana ischemica, valoarea crescuta a acidului uric seric, indicator pentru stresul oxidativ si disfunctia endoteliala, corelandu-se nu numai cu ateroscleroza la nivel macrovascular dar si la nivel microvascular .
  2. atacurile acute cand cristalele depuse in articulatii provoaca inflamatie de obicei la nivelul unei singure articulatii. Factorii care pot declansa un atac sunt: consumul excesiv de carne rosie si alcool, traumatismele, infometarea, deshidratarea, medicamentele ( allopurinol, aspirina, antihipertensive, chimioterapie, etc) sau substante de contrast administrate intravenos. In general criza dureaza cateva zile si afecteaza cel mai frecvent articulatiile membrului inferior. Atacul acut de guta se manifesta in 50% din cazuri cu umflatura articulara, roseata, caldura locala si durere extrem de intensa a degetului mare de la picior. Exista insa si forme care afecteaza mai multe articulatii, in special la femei si pacientii varstnici. Perioadele dintre crize sunt la inceput lipsite de simptome si pot dura luni, chiar ani de zile, ulterior devenind din ce in ce mai scurte. Atacurile repetate netratate duc la o forma de artrita cronica cu deformari ireversibile si pierderea mobilitatii articulare.
  3. guta cronica se manifesta cu dureri si tumefactii articulare persistente, depozite de acid uric in tesuturile moi, numite tofi  si localizate de obicei intra sau periarticular la nivelul coatelor, degetelor mainilor si picioarelor sau la nivelul urechilor. Pe langa manifestarile articulare si formarea tofilor, afectarea renala este una dintre cele mai frecvente complicatii ale hiperuricemiei, imbracand mai multe forme – nefropatia uratica prin depunerea de cristale de urat in intrestitiul renal, nefropatia urica prin precipitarea acidului uric in tubii renali si litiaza urica prin fomarea de calculi de acid uric.

Cand trebuie sa va prezentati la medic?

  • oricine are o tumefactie articulara cu roseata si caldura locala ar trebui sa mearga la un consult reumatologic.
  • daca aveti diagnosticul de guta si ati avut mai mult de un episod de artrita, ar trebui sa luati medicatia prescrisa de medic pentru tratamentul atacurilor. Daca simptomele nu cedeaza atunci trebuie sa va prezentati din nou la medic. Atentie, tratamentul cu Allopurinol nu se reincepe, in cazul in care l-ati intrerupt, in timpul atacului acut. Prin fluctuatiile nivelului de acid uric pe care le determina, Allopurinolul poate declansa in mod paradoxal un atac acut.
  • pentru cei cunoscuti cu guta, aflati in perioada intercritica, lipsita de simptome este importanta o evaluare regulata anuala clinica si prin analize de laborator pentru a monitoriza evolutia bolii, complicatiile acesteia si ale tratamentului prescris.

Diagnosticul se bazeaza pe istoricul bolii, aspectul clinic sugestiv si  testele de laborator. De retinut este ca aproape jumatate din pacienti au un nivel normal de acid uric in timpul atacului acut. Standardul de aur pentru diagnostic ramane aspirarea articulatiei afectate si analiza lichidului sinovial pentru a evidentia la microscop cristalele de acid uric. O noua abordare diagnostica, utila pentru cazuri selectate de guta este folosirea tomografiei computerizate cu energie duala care poate pune in evidenta cristalele de acid uric cu densitati specifice in articulatiile afectate si tesuturile moi periarticulare.


Tratamentul urmareste rezolvarea rapida a atacurilor acute, prevenirea aparitiei unor atacuri noi si evitarea complicatiilor - formarea de tofi si afectarea renala
. Studiile arata ca majoritatea pacientilor cu guta nu sunt tratati adecvat, cauzele fiind diagnosticul gresit, intelegerea eronata a bolii atat de catre pacient cat si de catre medic, complianta scazuta  si intoleranta la tratament, subdozarea acestuia, o monitorizare inadecvata a bolii si neintelegerea ideii de tratament tintit in guta si abia in ultimul rand ineficienta terapiilor uzuale. Se pare ca in cazul pacientilor cu guta complianta este mult mai mica decat in alte boli precum hipertensiunea, diabetul sau osteoporoza, cei mai necomplianti fiind pacientii tineri. In plus, foarte multi medici au tendinta de a subestima impactul pe care il are guta asupra calitatii vietii.

O prima sursa de confuzii in tratamentul gutei este dieta. Astfel multi medici recomanda diete stricte, sarace in purine greu de mentinut de catre pacient. Trebuie retinut ca alimentatia saraca in purine reuseste sa scada nivelul de acid uric seric cu aproximativ 1mg/dl, astfel ca desi dieta si modificarea stilului de viata pot preveni viitoarele atacuri, de multe ori ele nu sunt suficiente, fiind nevoie si de un tratament medicamentos.

Studiile arata ca pacientii care consuma carne si fructe de mare au un risc mai mare de a face guta. Alimentele cu continut crescut in purine precum inima, herring, drojdie, midii, sardine si cele cu continut moderat ca ansoa, carne de oaie, vitel, sunca, ficat, rinichi, curcan, gasca, potarniche, fazan, pastrav, somon, ar trebui evitate. In schimb ultimele cercetari au demonstrat ca purinele din surse vegetale cum sunt varza, fasolea, ciupercile, spanacul, care pana acum erau pe lista neagra a pacientului cu guta, au un risc mai mic de a declansa un atac acut decat cele din surse animale. De asemenea un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Boston, sustine faptul ca bauturile indulcite cresc riscul de guta pentru femeile care le consmua, explicatia fiind faptul ca fructoza din aceste produse duce la o productie crescuta de acid uric in organism.
Obezitatea poate fi asociata cu un nivel crescut de acid uric in sange, astfel ca pacientii supraponderali ar trebui sa consulte un nutritionist pentru stabilirea unui program rezonabil de slabire. Atentie, infometarea sau dietele severe pot creste acidul uric si pot agrava manifestarile gutei.
De obicei pacientii cu guta pot manca ce le place insa cu masura. Consumul de apa, 2-3 litri pe zi e necesar pentru a elimina cristalele de acid uric din organism.

Terapia farmacologica in puseele acute se adreseaza inflamatiei si durerii si include antiinflamatoarele nonsteroidiene, glucocorticoizii, Colchicina si inhibitorii de Interleukina1.

Tratamentul cronic are ca scop prevenirea atacurilor acute si a complicatiilor si presupune scaderea nivelului de acid uric. Acest obiectiv se poate realiza prin mai multe mecanisme:

  • inhibarea productiei – Alopurinol si Febuxostat.
  • cresterea eliminarii renale – medicamentele uricozurice clasice: Benzbromaron, Sulfinpirazona si Probenecid, Lesinurad –un nou inhibitor de URAT1 si medicamente cu efecte uricozurice secundare precum hipolipemiantele – Fenofibrat, Atorvastatin  si antihipertensivele Losartan, Amlodipina.
  • stimularea degradarii – agentii urolitici Rasburicaza, PEG ( polietilenglicol) –uricaza.

Cel mai frecvent medicament folosit pentru scaderea acidului uric ramane Allopurinolul, un inhibitor de xantin-oxidaza – enzima implicata in metabolizarea purinelor in acid uric. Tinta tratamentului este scaderea valorii acidului uric seric sub 6mg/dl, nivel sub care s-a dovedit ca 87% din pacienti nu mai prezinta atacuri acute. In acest sens, ghidurile recomanda cresterea treptata a dozei de Allopurinol de la 100mg pe zi pana la 800mg/zi si ajustarea dozei in raport cu eliminarea renala. In practica clinica, majoritatea pacientilor primesc doze de maxim 300mg/zi, fara ca nivelul acidului uric sa atinga valorile tinta propuse de ghidurile de tratament, motivul acestei subdozari a medicamentului fiind teama de reactiile adverse cutanate severe, greu de prezis pentru fiecare pacient in parte. Se pare ca pacientii cu teren genetic HLA B58 au un risc mai mare de a face reactii alergice cutante la Alopurinol, insa testarea acestuia nu se face de rutina in practica clinica. In cazul pacientilor cu intoleranta la Allopurinol cat si a celor cu guta si insuficienta renala, dupa 40 de ani de asteptare si cercetari, Febuxostat – un medicament aprobat in urma cu 3 ani, reprezinta o alternativa. Spre deosebire de Allopurinol, el este metabolizat hepatic si are avantajul ca nu determina reactii adverse cutanate severe. Ca si Allopurinolul, el poate declansa atacuri acute in primele 3-4 luni de la initiere, ca urmare a mobilizarii acidului uric din depozitele tisulare, de aceea la inceput, tratamentul trebuie suprapus o perioada de timp cu o terapie profilactica, precum Colchicina sau antiinflamatoarele nonsteroidiene.

Ultimele studii pentru tratamentul gutei au pus accent pe terapiile biologice. Cercetarile au aratat ca interactiunea cristalelor de acid uric cu celulele sistemului imun duce la o productie crescuta de proteine cu rol de semnalizare numite citokine, cea mai studiata dintre ele fiind Interleukina 1. Sperantele legate de inhibitorii Interleukinei 1 sunt mari, preparate precum Anakinra ( antagonistul receptorului Il-1), Canakinumab ( anticorp monoclonal anti Il-1 beta), Rilonacept ( molecula de fuziune numita si Il-1 Trap) dovedind in studii eficienta in reducerea simptomelor si prevenirea atacurilor de guta. Si totusi de ce nu au fost ele aprobate?  FDA ( United States Food and Drug Administration) a motivat in 2011 ( pentru Canakinumab ) si in mai 2012 ( pentru Rilonacept ) ca riscurile folosirii acestor terapii depasesc beneficiile, cele mai de temut reactii adverse fiind infectiile.

Al doilea medicament nou, aprobat in SUA in 2010 pentru tratamentul gutei rezistente la terapiile conventionale este Pegloticaza, un tratament biologic injectabil obtinut dintr-o enzima porcina recombinata. Majoritatea mamiferelor nu fac guta deoarece au in organism aceasta enzima hepatica, numita uricaza capabila sa degradeze acidul uric la alantoina, o substanta mult mai solubila decat acidul uric si astfel mult mai usor de eliminat. Acest medicament poate reprezenta o optiune pentru tratamentul gutei refractare. De asemenea Pegloticaza poate fi o solutie la pacientii cu guta refractara si insuficienta renala cronica, conform studiilor prezentate la recentul congres EULAR ( European League Against Rheumatism). In prezent statisticile arata ca in ciuda unui tratament hipouricemiant la doze maximale, doar 67% din pacienti pot atinge nivelul tinta de acid uric. Pentru pacientii cu guta refractara, in Europa nu exista inca un tratament aprobat, astfel ca este nevoie de noi optiuni terapeutice pentru aceasta forma de boala.

Autor: Dr. Alina Posea

Articole similare:

  1. Cum prevenim aparitia osteoporozei si care sunt factorii de risc? Dr. Delia Simion, medic specialist reumatolog, a raspuns cititorilor
  2. Tratamentul pentru Alzheimer este cu atat mai eficient cu cat este inceput mai devreme. Primele simptome ale bolii Alzheimer
  3. De la statul pe scaun ore intregi, la vorbitul la telefon: Care sunt factorii ce reprezinta un risc de cancer?
  4. vitMATINA Factorii de risc pentru durerile de spate
  5. VIDEO La ce afectiuni ale pielii va expuneti cand mergeti la piscina sau strand? Dr. Lorena Ardelean, medic specialist dermatovenerolog

Tags: , ,

5 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de sorin
    Publicat la data de 10.7.2012, ora 11:46 am

    acum un an am descoperit ca sunt posesorul acestei nobile afectiuni.
    aveam nivelul acidului uric undeva in jurul valorii de 7,5
    dupa vizitele la medici am inceput sa tin regim, sa nu mananc carne, sa nu beau:((((( alcool ,mirurit, etc
    nivelul acidului uric a ramas acelasi si am facut inca o criza.
    apoi,mi-a fost recomandat de un prieten, medic, care sufera de aceeasi afectiune sa trec pe naturiste si am inceput sa iau extract din muguri de plop negru (populus nigra). nivelul acidului uric la ultimile 3 analize a coborat in jurul valorii de 5,5 :) perioada in care mi-am mai permis cate o bere ocazional. nu stiu daca efectul extractului este universal dar puteti incerca. sanatate

  2. Comentariu scris de Terapii-Naturiste.com
    Publicat la data de 16.7.2012, ora 12:21 pm

    Tratament naturist:
    Se recomanda ceaiurile depurative, diuretice sau chiar diureticele usoare.
    Se face infuzie din una din urmatoarele plante: frunze de frasin, frunze de mesteacan, coada calului, troscot, rizomi de pir medicinal, radacina de iarba mare, radacina de osul iepurelui, fructe de catina. Se ia 1-2 linguri de planta la o cana de apa, se beau 1-3 cani pe zi.
    Vitamine si saruri minerale recomandate : Mg, S, Li.
    • Se beau urmatoarele sucuri de legume : morcov + sfecla + spanac (sau
    castraveti, cartofi); morcov + telina + spanac (sau patrunjel), suc de
    spanac; morcov + patrunjel…….
    Pentru tratarea optima a acestei boli recomand urmatoarea schema dedicata de tratament pe baza de produse naturiste CaliVita:
    - Omega 3 (0-1-1 in timpul mesei, 2-3 luni continuu, echilibreaza nivelul colesterolului sanguin si al acidului uric).
    - Garlic Caps (1-0-1 dupa masa, 2 luni continuu, previne inflamatiile articulare si ajuta la eliminarea acidului uric din sange prin rinichi).
    - Joint Protex (1-0-1 dupa masa, 3 luni continuu, elimina durerile articulare si previne distrugerea articulatiei in urma depunerii acidului uric).
    - Liquid Clorophyll (1-1-1 lingurite inainte de masa, 1-2 flacoane continuu, are efect de purificare, drenare, extragere a acizilor si deseurilor metabolice din tesuturi si alcalinizarea intregului organism din testuri).

  3. Comentariu scris de aura
    Publicat la data de 7.3.2013, ora 9:04 am

    vreau sa stiu daca din cauza gutei se poate sa i taie mana.

  4. Comentariu scris de emilain titus taran
    Publicat la data de 12.3.2013, ora 12:14 pm

    DIETA RECOMANDATA IN AFECTIUNILE DE GUTA
    LEGUME:
    Se indica in cantitati mari in stare proaspata sau dupa prelucrarea culinara
    Castraveti, telina, vinete, ridichi de iarna, rosii proaspete, ceapa, zarzavaturi, ardei grasi rosii, morcov, porumb, usturoi, mazarea, pastaile, cartoful, fasole verde, orez, praz, marar, varza rosie, ghimbir, dovlecei, linte.
    FRUCTE
    Se indica in cantitati mari in stare proaspata
    Nuci, mere, banane, piersici, pere, cirese proaspete, ananas, kiwi, affine, portocale, lamai, capsune, zmeura, coacaze negre, agrise, caise, prune, struguri, masline, mandarine, migdale, papaya, avocado, pepene galben.
    CONDIMENTE
    Se indica a se folosi variat
    Acid citric, vanilie, scortisoara, frunza de dafin, marar, verdeata, patrunjel, otet, lamiae, cimbru, rosmarin, menta, ghimbir, urzica, papadie.
    PAINE
    Paine de grau, faina calit. I si a II-a, produse cu adaos de tarate. Se limiteaza aluat dospit
    Paine alba si cereale, semintele de in, paste fainoase, taitei, macaroane, budinca, germeni de grau, mamaliga, germeni de orz, fulgi de ovaz, tarate, cereale integrale.
    LACTATE DEGRESATE
    Se indica a se folosi variat
    Branzeturi cu putine grasimi, uleiul de masline, untul, brânzeturile nesărate, branzeturi nefermentate, branza de vaci, smantana, cascaval, unt de arahide, branza tofu, oua (3 pe saptamana), laptele dulce sau batut.
    LICHDE
    6-8 pahare de apa sau ceaiuri pe zi
    Supe, ceaiuri, sucuri de fructe, bauturi carboazoase, sucul de cirese, supe-creme de legume, piureuri, preparate fara grasimi , supe vegetariene cu cartofi, sucul de capsuni
    CARNE
    Carnea si pestele se folosesc in stare fiarta sau pot fi prajite dupa ce au fost fierte in prealabil
    Somonul, carne macra, carne de pui fara piele, parjoale, perisoare, sufleu din carnea fiarta in prealabil, sufleu din pestele fiert in prealabil.

  5. Comentariu scris de Camelia Paun
    Publicat la data de 25.10.2013, ora 11:00 pm

    Va rog sa-mi spuneti daca guta poate apare si la un baiat de 13 ani. Mentionez ca acidul uric are valori f mari, a mai avut dureri articulare ale genunchilor, iar la picior, langa articulatia MTF V i-a aparut o calcificare, ce corespunde unui nodul dureros vizibil si cu ochiul liber.
    Va multumesc.



Lasa un comentariu


Do NOT fill this !