De ce oameni aparent buni fac lucruri teribile

Nu există o frază de război mai cinică decât “doar am urmat ordinele”. Cu siguranță că multi dintre noi cred că cineva care ascultă o comandă să comită o crimă încă acționează intenționat, iar urmarea ordinelor nu este o scuză suficientă. Noile studii contribuie la explicarea faptului că oameni aparent buni pot să facă lucruri teribile în aceste circumstanțe: când ascultă pe altcineva, de multe ori simt adesea că nu acționează în mod intenționat, scrie wsj.com.

Patrick Haggard, neurolog de la University College din Londra, a studiat ani de zile ce se intampla cand un om este agent al actiunii și cand actioneaza intenționat. Dar cum putem măsura în mod obiectiv? Dr. Haggard a găsit o altă cale. În 2002, a descoperit că acțiunea intenționată are o semnătură distinctă, dar subtilă: distorsioneaza sentimentul de timp.

In mod obisnuit, oamenii pot percepe intervalul dintre două evenimente destul de precis, până la milisecunde. Dar când acționați în mod intenționat pentru a face ceva să se întâmple – de exemplu, apăsați un buton pentru a scoate un sunet – sentimentul  de timp este distorsionat. Credeți că sunetul urmărește acțiunea mai repede decât se întâmplă de fapt – un fenomen numit “legare intenționată”. Sentimentul ca esti agentul actiunii leaga intr-un fel acțiunea și efectul împreună.

Acest lucru nu se întâmplă dacă altcineva apasă pe buton sau dacă stimularea electrică iti face degetul sa apese involuntar. Și această semnătură distinctă de timp vine și cu o semnătură neurală distinctivă.

Studiile mai recente arată că urmarea instrucțiunilor poate uneori să pară mai mult ca o mișcare pasivă, involuntară decât o acțiune intenționată. Peter Lush de la Universitatea din Sussex, alături de colegii sai, inclusiv dr. Haggard, au examinat ce se intampla in hipnoza, unde oamenii produc acțiuni complicate și cu siguranță intenționate – de exemplu, imitarea unui pui – însă insistă asupra faptului că au fost involuntare.

Cercetatorii au hipnotizat oamenii si apoi le-au sugerat sa apese un buton pentru a face un sunet. Cei hipnotizati au raportat intervalul de timp dintre acțiune și sunet ca și când altcineva ar fi apăsat. Hipnoza a făcut într-adevăr ca acțiunile să pară mai puțin intenționate.

Într-un alt studiu, dr. Haggard și colegii sai au pornit de la faimoasele experimente Milgram din anii 1960. Psihologul social Stanley Milgram a descoperit că oamenii obișnuiți erau dispuși să administreze șocuri dureroase altcuiva, doar pentru că cercetatorul le-a spus. În noul studiu, uneori participanții au fost liberi să aleagă dacă să apese butonul și nu au apăsat butonul și au administrat electrosocuri aproximativ jumătate din timp. În alte momente, cercetatorul a spus participanților ce să facă.

Cand participanții au ales liber, au experimentat sarcina ca agenți liberi. Activitatea creierului lor, înregistrată printr-o electroencefalogramă, părea și ea intenționată.

Dar când cercetatorul a spus participanților să administreze socuri, acestia nu au arătat semnătura intenției, fie în percepția asupra timpului, fie în răspunsurile creierului. Păreau ca niște oameni care fuseseră hipnotizați sau ale căror degete se mișcau fara ei. Indeplinirea unui ordin a fost aparent suficienta pentru a înlătura sentimentul de voință liberă.

Aceste studii ridică câteva întrebări importante. Când oamenii respectă ordinele, își pierd într-adevăr libertatea de alegere sau doar simt așa? Există o diferență? Mai presus de toate, ce putem face pentru a ne asigura că acest fenomen foarte uman nu duce la o lipsa de umanitate oribilă în viitor?

Articole similare:

  1. “Multi medici uita ca pacientii sunt la fel de destepti ca ei.” Dr. Nicolae Marcu, cu sinceritate despre doctori buni si mai putin buni
  2. Nu putem fi prieteni buni decat cu 150 de persoane. Un domeniu in care nici Facebook nu este de folos
  3. De ce anumiti oameni vad mai mult aspectele negative intr-o situatie
  4. Efectele controversate ale jocurilor. Jocurile video ne fac mai buni sau mai agresivi?
  5. Cum distrug usile memoria si cum pot supravietui amintirile? Cinci lucruri pe care nu le stiti despre memorie

Tags:

4 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de gorenje
    Publicat la data de 3.5.2017, ora 4:35 pm

    Sa nu amestecam cu razboiul c experimentele pe tmp de pace, in vreme de razboi daca nu urmezi ordinul intocmai esti omorat fara prea multe formalitati. Lagarele si gulagurile si gropile comune au fost pline de oameni care au refuzat sa asculte ordine. Puscariile in Romania au fost pline in anii 50, pline de oameni care refuzau ordinele. Ceilalti s-au supus in fata fortei.

  2. Comentariu scris de De ce oameni aparent buni fac lucruri teribile - Stiri | Comunicate de Presa
    Publicat la data de 3.5.2017, ora 4:49 pm

    [...] Nu există o frază de război mai cinică decât “doar am urmat ordinele”. Cu siguranță că multi dintre noi cred că cineva care ascultă o comandă să comită o crimă încă acționează intenționat, iar urmarea ordinelor nu este o scuză suficientă. Noile studii contribuie la explicarea faptului că oameni aparent buni pot să facă lucruri teribile în aceste circumstanțe: când ascultă pe altcineva, de multe ori simt adesea că nu acționează în mod intenționat, scrie wsj.com.Citeste mai mult si comenteaza pe MedLive.ro [...]

  3. Comentariu scris de Harald
    Publicat la data de 3.5.2017, ora 11:00 pm

    Este vorba de responsabilitate / responsabilizare. Majoritatea oamenilor nu primesc o educație corectă la capitolul ăsta, începând chiar din copilăria mică. De la: ”să asculți pe mama și pe tata” până la ”ai să faci cum spun eu, că nu ești de capul tău”.

    În vremurile noastre e cât de cât mai bine, educația include mai multă responsabilizare, cel puțin în rândul categoriilor mai educate. Dar pe vremea lui Bismarck sau în perioada interbelică, supunerea și deresponsabilizarea ajungeau la nivele patologice. Așa s-a și ajuns la masacrele din WWII.

    Evoluția unei societăți include și o asemenea etapă de responsabilizare individuală. La un moment dat, în lumea civilizată, execuțiile n-au mai putut fi publice. Izbucneau revolte iar în unele cazuri spectatorii încercau chiar să linșeze călăii.

    • Comentariu scris de Dana
      Publicat la data de 5.5.2017, ora 8:54 am

      Mi se pare corecta explicatia dvs. Intr-adevar, la romani, multe defecte pornesc din faptul ca parintii nu au stiut sa-si educe copiii, pentru ca, la randul lor, parintii lor nu au stiut sa-i educe pe ei. Uitati-va doar la conducatorii nostru din ultimii 50 de ani, la afaceristi etc. Dar toti ne laudam ca facem copii si stim sa ii si crestem. Eu ma uit la toate rudele mele si la toti prietenii mei si cred ca doar 5% dintre ei vor fi crescut adevarati oameni din copiii aia, capabili sa fie responsabili si sa ia decizii corecte. Din pacate, nici vremurile nu sunt prea prietenoase.



Lasa un comentariu


Do NOT fill this !