Cum descoperim si ce trebuie sa stim despre artrita psoriazica? Dr. Alina Posea: In fazele avansate ale bolii, limitarea mobilitatii este ireversibila

Artrita psoriazica este o boala de tip autoimun care se poate manifesta in mai multe locuri, dar afecteaza predominant pielea si articulatiile. Dr. Alina Posea, medic specialist reumatologie, a explicat care sunt simptomele acestei afectiuni, cum se pune diagnostic si  ce optiuni de tratament au pacientii in functie de stadiul bolii? “Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei acestei boli.Pe langa factorul genetic, sunt implicati o serie de factori din mediu, cei mai incriminati fiind stresul, infectiile, traumatismele”, a precizat Dr. Alina Posea.

Ce este artrita psoriazica?

Dr. Alina Posea:
Artrita psoriazica este o boala inflamatorie articulara care apare la pacientii cu psoriazis (pana la 30% dintre acestia), fiind o boala de tip autoimun in care sistemul imun dereglat ataca structurile proprii, in principal pielea si articulatiile. FAce parte din grupul de boli numit spondilartrite din care mai fac parte spondilita anchilozanta, artrita reactiva, bolile inflamatorii intestinale, avand in comun cu acestea o anumita componenta genetica si anumite manifestari clinice.

Care sunt cauzele?

Dr. Alina Posea:
Nu se stie cu exactitate cauza aparitiei acestei boli. Exista o componenta genetica clara, multigenica, care predispune la aparitia bolii. Prezenta terenului genetic nu inseamna obligatoriu o aparitie a bolii. Aproximativ 40% dintre pacientii cu psoriazis si artrita psoriazica au ruda de gradul I cu psoriazis.

Pe langa factorul genetic, sunt implicati o serie de factori din mediu, cei mai incriminati fiind stresul, infectiile, traumatismele.

Ce simptome prezinta?

Dr. Alina Posea:
Fiind vorba despre o artrita se manifesta cu o inflamatie fie la nivelul coloanei, fie la nivelul articulatiilor periferice.

La nivelul coloanei, afectarea se numeste spondilita si se manifesta cu dureri de tip inflamator ale coloanei cervico-toraco-lombare. Aceste dureri apar in timpul noptii si in general in repaus, nu cedeaza cu odihna, dar in schimb au o ameliorare spectaculoasa la efort si se asociaza cu o intepeneala articulara, prezenta mai ales dimineata la trezire, cu durata uneori de cateva ore.

In fazele avansate ale bolii, limitarea mobilitatii este ireversibila, persistand pe intreg parcursul zilei, fie la nivelul cefei, fie la nivelul coloanei lombare, joase.

Sunt afectate, de asemenea, si articulatiilor sacroiliace dintre coloana si bazin, cu inflamatie care se traduce prin durere la nivel fesier, prezenta preponderent nocturn.

Mai apare si entezita. Entezita se caracterizeaza prin inflamatia zonei de insertie a tendoanelor si ligamentelor pe oase, in special la nivelul calcaiului, cu durere de repaus, fie la insertia tendonului Ahile, fie la insertia fasciei plantare, in talpa.

La nivelul articulatiilor periferice sunt mai multe forme de afectare. Cea mai frecventa este cea de tip asimetric, afectand cateva articulatii (sub 5)- oligoartrita, care se manifesta cu umflatura, uneori roseata, caldura locala, durere prezenta si in repaus. Cel mai frecvent afecteaza afecteaza articulatiile mari ale membrului inferior (spre exemplul genunchiul drept si glezna stanga).

Exista si o forma de tip simetric care afecteaza articulatiile mici ale mainilor si picioarelor, mai mult de 5 articulatii- poliartrita. Aceasta poate fi usor confundata cu poliartrita reumatoida, mai ales ca aproximativ 15% dintre pacientii cu psoriazis pot avea factorul reumatoid pozitiv. Diagnosticul diferential il poate face medicul reumatolog pe baza examenului clinic si al examenului radiologic.

Mai exista 2 forme mai rare:

una cu afectare predominanta a articulatiilor interfalangiene distale (cele din apropierea unghiei), care se asociaza cu afectare unghiala (unghie ingrosata, modificata la culoare, cu striatii, cu desprindere din patul unghial)

una cu afectare de tip distructiv numita artrita mutilanta in care se produce un proces de osteoliza a extremitatilor pana la disparitia unei intregi falange.

Exista si manifestari extra articulare. Cea mai frecventa manifestare extra articulara este dactilita. Dactilita este umflarea unui intreg deget, fie de la mana, fie de la picior, prin inflamarea atat a articulatiei, cat si a partilor moi, periarticulare, aspectul clinic fiind de deget “in carnacior”. Aceasta manifestare poate sa apara si in alte boli din grupul spondiartritelor si nu numai (in guta,sarcoidoza etc). Medicul reumatolog este cel care poate sa faca diagnosticul diferential.

Cum se pune diagnosticul?

Dr. Alina Posea:
Diagnosticul presupune un istoric amanuntit al bolii, un examen clinic al pacientului si mai multe teste de laborator si imagistica. In general, pacientii cu artrita psoriazica au probele inflamatorii biologice crescute (VSH, proteina C reactiva, fibrinogen), dar exista si forme in care probele inflamatorii sunt normale.

Factorul reumatoid poate sa fie pozitiv la o parte din pacientii cu psoriazis, ceea ce complica diagnosticul diferential cu poliartrita reumatoida, mai ales ca sunt citate si cazuri de artrita psoriazica cu anticorpi anti-CCP pozitivi (o analiza specifica pentru poliartrita reumatoida).

Acidul uric poate sa fie crescut mai ales la cei cu leziuni cutanate extinse, eliberat prin moartea celulelor epiteliale. Ceea ce poate sa faca diagnosticul diferential cu guta sa fie unul complicat.

Aspectul radiologic este diferit in toate aceste boli si medicul reumatolog poate sa se bazeze pe radiografiile artriculare pentru a pune diagnosticul de artrita psoriazica.

In fazele incipiente ale bolii, cand radiografiile sunt cvasi-normale, sunt utile ecografia musculo-scheletala si examenul RMN.

Folosim criteriile CASPAR de clasificare a artritei psoriazice pentru a selecta pacientii pentru tratamentele biologice. Criteriile includ istoricul de psoriazis, fie al pacientului, fie al rudelor acestuia, prezenta dactilitei, modificarile radiologice specifice, absenta factorului reumatoid.

Ce tratament exista?

Dr. Alina Posea:
Tratamentul unui pacient cu artrita psoriazica trebuie facut intr=-o echipa: dermatolog, reumatolog, medicul de recuperare si fizio-kinetoterapie si in stadiile avansate ale bolii, medicul ortoped.

Tratamentul medicamentos este unul foarte complex. Avem la ora actuala o multitudine de optiuni terapeutice. Alegerea trebuie facuta de medicul reumatolog in urma discutiei cu pacientul si trebuie sa tina cont de activitatea bolii, forma de afectare, gravitatea afectarii articulare radiologice si de asemenea de alte boli asociate.

Tratamentul simptomatic al durerilor se face cu ajutorul antiinflamatoarelor non-steroidiene, mai ales in formele blanda de boala. Nu sunt riscuri legate de accentuarea afectarii cutanate, conform ultimelor studii. In cazul unei afectari monoarticulare persistente, spre exemplu o artrita de genunchi, se poate administra local, prin injectie intraarticulara, un preparat de tip cortizonic local, cu ameliorare semnificativa a dureri. Nu se recomanda folosirea preparatelor de tip cortizonic sub forma sistemica (prenisolon,metilprenisolon, dexametazona), administrate fie oral, fie injectabil. Folosirea lor pe termen lung poate duce la agravarea afectarii cutanate, mai ales la intreruperea tratamentului.

In ultima vreme, se vorbeste foarte mult despre un tratament tintit in artrita psoriazica. Tinta este atingerea remisiunii, adica absenta oricarui semn si simptom de boala sau activitate minima a bolii. Se lucreaza la gasirea unor indici compusi din mai multe analize si chestionare, care sa aprecieze activitatea bolii, care sa ghideze medicul in alegerea terapiei eficiente. Se pare ca o evolutie mai buna o au pacientii care fac vizite regulate la medicul reumatolog si la care medicatia este ajustat frecvent, la 1-3 luni, in functie de acesti indici prestabiliti.

La ora actuala, avem la dispozitie medicamente care au capacitatea sa limiteze progresia radiologica a bolii si chiar sa o opreasca. Se incepe cu un tratament mai bland, alegem un medicament din clasa celor modificatoare de boala, cel mai frecvent medicament folosit este Metrotexatul. Acesta este un medicament imprumutat de reumatologie din oncologie, dar care in tratamentul bolilor reumatice se foloseste in doze mult mai mici (spre exemplu in artrita psoriazica doza maxima este de 20 mg/saptamana).

Pentru cei care au contraindicatie la acest tratament, se pot folosi sulfasalazina, ciclosporina, leflonomid. Dozele acestor medicamente se cresc treptat de catre medicul reumatolog, in functie de raspunsul bolii si reactiile adverse. Este nevoie de o monitorizare regulate a analizelor de sange: hemoleucograma, transaminazele (TGO/TGP), creatinina.

Exista o cateogorie de pacienti la care boala nu raspunde la aceste terapii de sinteza clasice si la care la ora actuala avem posibilitatea initierii unei terapii biologice. Intre 40-60% dintre pacientii cu artrita psoriazica dezvolta eroziuni articulare si boala progresiva artriculara cu distructii ireversibile, impotenta functionala marcata. In plus, inflamatia cronica are efect sistemic, in special la nivel vascular si este dovedit ca pacientii cu artrita psoriazica au un risc cu aproape 50% mai mare decat populatia generala de a face boli cardiovasculare. De aceea este foarte important ca tratamentul sa tinteasca oprirea procesului inflamator si a efectelor devastatoare ale acesteia atat la nivel articular, cat si la nivel extraarticular.

Terapiile biologice sunt substante obtinute prin inginerie genetica din celule vii, molecule extrem de complexe, fie de tip receptor, fie de tip anticorp, care tintesc anumite molecule implicate in inflamatie. Cea mai frecventa tinta este molecula de TNF alfa, o molecula implicata in apararea noastra antiinfectioasa si antitumorala, dar care in artrita psoriazica este in cantitati crescute si intretine procesul inflamator, intraarticular.

In Romania avem deja 4 preparate aprobate cu activitate anti TNF alfa: Infliximab, Adalimumab, Etanercept si Golinumab. De asemenea, in Europa este aprobat si preparatul Certolizumab pegol. Administrarea acestor medicamente se face injectabil, cu exceptia infliximab care se administreaza intravenos, intraspitalicesc, restul se administreaza subcutanat si pacientul poate fi invatat sa si le autoadministreze la intervale de timp variabile in functie de preparatul ales.
Pentru initierea unui astfel de tratament, pacientul trebuie sa fie non-respnder la terapiile mentionate mai sus, cel putin 2 preparate folosite la doze maxime ficare, pentru o perioada de 12 saptamani, care sa se dovedeasca ineficiente in a controla semnele si simptomele de boala (pacientul are inca dureri, tumefactii articulare,VSH peste 28 mm/h, CRP de peste 3 ori valoarea normala).

Inaintea initerii terapiei biologice este obligatorie evaluarea pacientului pentru infectia tuberculoasa si pentru hepatitele cu virus hepatitic B si C si infectia HIV.

Monitorizarea tratamentului biologic trebuie facuta in mod regulat la 3-6 luni, prin evaluarea si clinica si a analizelor de laborator pentru a stabili eficienta terapiei si pentru a urmari eventualele reactii adverse. Riscul cel mai mare este legat de infectii. In cazul unei infectii severe, pacientul trebuie sa se prezinte obligatoriu la medicul reumatolog si sa intrerupa administrarea preparatului biologic, decizia continuarii tratamentului fiind luata de catre medic. In cazul ineficientei unui tratament biologic exista posibilitatea schimbarii cu un alt preparat din aceeasi clasa si cu acelasi mecanism de actiune sau pe un preparat cu mecanism de actiune diferit.

In plus fata de terapiile anti TNF alfa, care sunt niste medicamente imprumutate din tratamentul poliartritei reumatoide, la ora actuala incepand cu anul 2013 au aparut noi preparate biologice care tintesc alte molecule, respectiv anticorpi anti interleukina 12/23 (ustekinumab) si anti interleukina 17 (sekukinumab), ultimul aprobat chiar in ianuarie 2016 pentru tratamentul artritei psoriazice. Sunt medicamente eficiente, care se folosesc si au fost dezvoltate pentru tratamentul psoriazisului si artritei psoriazice.

Autor: Alexandra Ciordas

Articole similare:

  1. Cum recunoastem artrita psoriazica? Dr. Alina Posea, medic specialist reumatologie, a discutat online cu cititorii
  2. Ce trebuie sa stim despre rinofaringite in aceasta iarna? Dr. Oana Constantinescu, medic specialist ORL, a discutat online cu cititorii
  3. Ce trebuie sa stim despre o sarcina cu risc? Dr. Lorena Turculet, medic primar obstetrica-ginecologie, a discutat online cu cititorii
  4. Guta – factorii de risc, evolutia bolii, cand trebuie sa mergeti la medic si care este tratamentul
  5. VIDEO Ce trebuie sa stim despre operatia de deviatie de sept? Dr.Ana-Maria Apostol: Din cauza deviatiei de sept, creierul nu primeste oxigen cum trebuie, iar calitatea vietii se strica

Tags: , , , , , ,

Un raspuns

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de C Popescu
    Publicat la data de 13.6.2016, ora 12:06 am

    Artrita psoriazica de la stress??? Avem ceva date? Sau stressul e suspectul de serviciu in lipsa altei explicatii?



Lasa un comentariu


Do NOT fill this !