Ar trebui sa mancam paine fara gluten? Care este parerea specialistilor

Majoritatea persoanelor nu au o idee clara despre ce este glutenul, dar cu toate acestea se simt mai bine atunci cand il evita. Din ce in ce mai multe magazine alimentare se lauda cu produse fara gluten. Asta este o veste buna pentru persoanele cu boala celiaca, dar, cu toate acestea, o mare parte dintre persoanele care cauta produsele fara gluten nu sufera de aceasta afectiune. Specialistii au cantarit subiectul si au raspuns la intrebarea “Ar trebui sa mancam paine fara gluten sau ar fi mai bine sa o evitam?”


* 5 din 5 experti au raspuns “NU”

Pentru persoanele care nu sufera de boala celiaca sau care nu au o alergie la gluten, sfatul specialistilor este: lasati produsele fara gluten pe raft.

Painea fara gluten renunta la grau, secara si orz si utilizeaza, de obicei, patru tipuri principale de amidon in locul lor: amidon de porumb, faina de orez, amidon de tapioca si faina de cartofi, explica William Davis, autorul cartii “Wheat Belly Total Health”.

“Aceste au cei mai mari indici glicemici (indice care arata cat de mult creste nivelul zaharului din sange la 90 de minute dupa consum) dintre toate alimentele”, explica Davis.

Aceste cereale de substitutie pot avea si un aport mai scazut de fibre, neimbogatite cu vitamina B, spune Dr. Joseph Murray, gastroenterolog, specializat pe boala celiaca. In plus, medicul citeaza un studiu care a calculat ca produsele fara gluten sunt cu 242% mai scumpe decat versiunile obisnuite de alimente.

Cei care au un motiv medical pentru care evita painea cu gluten sunt incantati de alternativa, spun Ciaran Kelly, profesor de medicina la Harvard Medical School si Tricia Thompson, dietetician.

Thompson avertizeaza insa ca persoanele care suspecteaza ca sunt sensibile la gluten nu vor demonstra ca au o alergie doar daca il elimina din dieta.

“Daca incepeti o dieta fara gluten inainte de a va face analizele este posibil sa nu aveti un diagnostic precis niciodata”, spune aceasta, adaugand ca 1% din populatie sufera de boala celiaca, dar doar 17% dintre aceste persoane au fost diagnosticate.

Sursa: Time

A.C.

Articole similare:

  1. Ar trebui sa mancam burgeri? Care este parerea specialistilor
  2. Ar trebui sa mancam unt? Care este parerea specialistilor
  3. Ar trebui sa mancam branza? Care este parerea specialistilor
  4. Ar trebui sa mancam pizza? Care este parerea specialistilor
  5. Ar trebui sa mancam cartofi prajiti? Care este parerea specialistilor

Tags: , ,

8 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!

  1. Comentariu scris de irina
    Publicat la data de 18.11.2015, ora 3:06 pm

    Problema este că alergia le gluten (boala celiacă) se detectează numai când formele de manifestare sunt evidente.
    Există însă cercetări care leagă sensibilitatea la gluten de așa-numitul „leaky gut syndrome” (eu l-am tradus „sindromul intestinului permeabil”, nu știu dacă se vorbește despre el în limba română) – distrugerea florei intestinale (bacterii„bune”), ceea ce face organismul mai sensibil la enterocolite (bacterii „rele”) și crește permeabilitatea intestinului subțire pentru unele substanțe toxice rezultate în procesul de digestie, care astfel pătrund în sînge și ajung la nivelul creierului, atacând celulele nervoase (sau teaca de mielină care protejează fibra nervoasă). Se presupune că aceasta se numără printre cauzele autismului.
    În cadrul unui webinar în limba engleză desfășurat în cadrul International Autism Institute din Krasnoyarsk, Rusia (printre cofondatorii acestei instituții se numără personalități occidentale din lumea autismului: dr. Olga Bogdashina, dr. Manuel Casanova, Theo Peeters), conferențiarul, mamă a unui adult cu autism, a povestit că a încercat dieta fără gluten pentru fiul ei, o dată în copilărie, când nu a constatat modificări esențiale, și o dată când copilul a devenit adult – când cei din jurul lui au constatat o ameliorare a comportamentului, în sensul diminuării nervozității și agresivității.
    După părerea mea, mai ales în cazul sugarilor – copiilor mici, într- o dietă fără gluten beneficiile ar fi mai mari decât riscurile, mai ales în famiile unde există antecedente de tulburări de tip autist (chiar dacă dediagnosticate, doar bănuite sau la limită) (spre deosebire de problema vaccinării, unde riscurile sunt mai mari decât beneficiile; am copilul autist, dar aș alege din nou vaccinarea; din păcate, locuind într-un oraș mic, mi-e imposibil să țin o dietă complet fără gluten – asta înseamnă nu numai pâine, ci și alte produse, printre care majoritatea alimentelor procesate, așa că nu vă pot împărtăși o experiență proprie).
    P.S. Îmi cer scuze pentru exprimare, nu sunt medic de profesie, dar sper că ideile prezentate sunt suficient de inteligilbile.

  2. Comentariu scris de LEC
    Publicat la data de 18.11.2015, ora 7:37 pm

    Ma asteptam ca printre substituentii graului , sa fie indicata hrisca; nu contine gluten, dar are comparabil compozitia in alte elemente , comparabila cu graul si in plus un continut de fibra foarte bun
    Bucataria ruseasca si ucrainiana se bazeaza consistent pe hrisca

  3. Comentariu scris de Claudiu
    Publicat la data de 19.11.2015, ora 1:17 pm

    Articol de 2 lei….Despre “beneficiile” glutenului, nicio vorba. Din experienta personala, pot sa zic doar atat:
    Din momentul in care am renuntat aproape complet la gluten (mai mananc 1-2 felii de paine dimineata), nu mai stiu ce e aia raceala, gripa sau viroza (am capatat o imunitate de fier), si nu mai am hemoroizi.
    NU am facut alte schimbari in viata de zi cu zi, muncesc de 5 ani fara concediu, sport nu fac, somnul e departe de de afi ideal.
    Concluziile…le trage fiecare..

  4. Comentariu scris de Carol
    Publicat la data de 19.11.2015, ora 3:14 pm

    Monitorizez de mai multă vreme reacțiile organismului meu la gluten… Cert este că pâinea nu trebuie eliminată total din alimentație. Numai că ea trebuie mâncată separat și nu ca un adaus la mâncare, așa cum ne-am obișnuit din copilărie. În ceea ce mă privește, imediat (la circa două zile) după eliminarea pâinii din alimentație, nivelul glicemiei măsurat dimineața scade cu aproape 30%, uneori și mai mult. Este preferabil să vă faceți singuri pâine, acasă și s-o consumați la o masă separată (eu o consum în loc de masa de la prânz). Am constatat că, dacă înainte indicele glicemic arăta 130 și medicul de familie mă suspecta de un început de diabet tip 2, în cazul acesta este de 104, iar dacă elimin definitiv pâinea, 96. De asemenea, este obligatoriu să mergeți pe jos, să faceți cât mai mult sport, indiferent de vârstă și mai ales dacă nivelul trigliceridelor este peste cel normal. Și, da… este de asemenea util să știți că statinele cresc nivelul glicemiei. În privința faptului că glutenul are capacitatea de a influența activitatea cerebrală, așa cum reiese din articol, n-am constatat ceva relevant… Ps. Totuși, făina din care facem pâine, procurată din marile magazine, nu este chiar naturală. Și bine ar fi dacă ați obține făină direct de la țărani (presupunând că oamenii sunt cinstiți, că acum și țăranii s-au învățat să bage în grâu fel de fel de chestii!)…

    • Comentariu scris de Claudiu
      Publicat la data de 19.11.2015, ora 5:46 pm

      Sa consumi paine in loc de masa de pranz ? Dar de ce, pentru numele lui Dumnezeu ? Sa mananc un aliment care nu-mi aduce niciun beneficiu (ci doar imi satisface o pofta), in loc sa mananc o masa sanatoasa ?
      Care sunt acele motive pentru care painea nu trebuie eliminata din alimentatie ? Fibre ? Asta e buna….exista surse de fibre mult mai bune decat painea, si care nu au lectine, opioizi, gluten, acid fitic si indice glicemic pe masura painii (fructe, leguminoase, nuci, seminte).

      • Comentariu scris de Carol
        Publicat la data de 20.11.2015, ora 6:39 am

        Atunci când consumi pâinea împreună cu alte produse, se constat o creștere accentuată a greutății corporale. Și mă refer, în primul rând, la femei și apoi, la oamenii de vârsta a treia. Pe urmă, alimentația fiecăruia dintre noi este marcată de elemente relativ stabile, ca să spun așa, în sensul că organismul reacționează după un anumit tipar. Prin urmare, este necesară o muncă asiduă de a-l învăța să digere altfel. Nu știu dacă merită un asemenea efort și mă refer, în primul rând, la faptul că oamenii sunt comozi, superficiali și lipsiți de fermitate. De aceea spun că nu se poate renunța la pâine definitiv și, indiferent cât ai fi de convins de o direcție bună, este imposibil ca obișnuințele rele să nu revină, de cele mai multe ori, mult mai puternice. Evident că sunt de acord că se poate renunța la pâine și înlocui cu alte produse, dar trebuie să ai o mare putere asupra ta. Iar dacă nu poți fără pâine, atunci e mai bine s-o mănânci separat și să treacă cel puțin două ore până la următoarea masă. Problema este însă ce facem cu enteropatia glutenică, cu oboseala inexplicabilă, cu anemia, cu tulburările de tranzit intestinal, cu meteorismul, cu aftele bucale și alte simptome aferente bolii celiace? Evident că, într-o asemenea eventualitate, va trebui să renunțăm la pâine și, dacă este foarte greu, s-o mâncăm separat (ca studiu de caz!)… Capisci?

  5. Comentariu scris de gexim i.
    Publicat la data de 20.11.2015, ora 8:50 am

    Observăm de la o vreme că ne apropiem de hrana evului mediu,de unde nu lipsea mămăliga de zi cu zi,meiul,hrişca şi celelalte.
    Pâinea şi aşa neagră cum era ,se mânca numai de sărbătorile religioase.
    Acea făină albă era consumată de clasa nobilimii sau aristocraţiei.
    Prodibendada,şi copiii,copiilor lor de azi prin gena din genomul uman a făcut să apară boala celiacă ce prin incomensurabilitatea ei ţinteşte tinereţea.
    Treceţi la mămăligă şi nu daţi importanţă bolii.Pâinea albă nu-i pentru orşicine.

  6. Comentariu scris de Codin Zamfirescu
    Publicat la data de 16.7.2017, ora 10:32 am

    Dupa cum s-a spus parerile sunt cu privire la gluten impartite, dar intotdeauna pacientul are dreptate. Ori chiar si cei fara boala celiaca se simt mai bine mancand paine fara gluten.
    Glutenul provoaca o reactie autoimuna in corp, reactie care apare foarte lent in decursul timpului asa ca nu se poate face intotdeauna o legarura intre simptomele aparute ( dureri de cap, disconfort ) si glutenul din paine sau alte alimente.
    Boala celiaca se numeste numai asa numai cand apar simptome intestinale evidente dar majoritatea celor afectati de gluten nu au manifestari intestinale. Acesti oameni au o ” sensibilitate la gluten” – si acestia de cele mai multe ori nu stiu ca au asa ceva. Pe timp indelungat pot insa aparea boli degenerative ale sistemului nervos sau psichice. Diagnosticul este dificil pentrucei cu sensibilitate glutenica, cel mai exact ar fi o determinare genetica. Mai simplu este proba de carenta la gluten – daca te simti mai bine ramai la aceasta carenta.



Lasa un comentariu


Do NOT fill this !